Dor de duca

     Draga cititorule iar m-a prins miezul noptii ....imi pare rau daca ai asteptat cu sufletul la gura postarea mea dar nu am timp decat noaptea sa ma gandesc la tine...da,acum razi si iti spui :" Da mare scriitoare se  mai crede si fata asta!" Ei bine, vreau sa cred ca am o mana de oameni buni ce-mi citesc gandurile scrise-n noapte---sau in zi---depinde de Pavarotti Jr (inca nu a terminat stagiunea de concerte micutul meu Philipp).
    Io de ieri am avut un dor de duca ..sa va spun cum a inceput treaba cu dorul asta..
Ieri seara am facut o prajitura de malai si mirosul prajiturii m-a dus cu gandul in cel mai frumos loc din lume..acasa la mama mea! E teribil sa te apuce dorul de mama ta si sa nu poti da o fuga pana acasa...ieri mi-am dorit sa beau o cafeluta cu mama in balconul ei de la etajul cinci,o cafeluta din cana mea verde pe care mama o pastreaza cu sfintenie doar ptr mine...imaginea asta mi-a adus un nod in gat dar si o caldura in suflet ce nu prea are termen de comparatie.
    La dorul asta a contribuit in mare parte si resusictarea fostului meu laptop...unde mi-am gasit un sac de amintiri frumoase,pline de viata si fericire...toate pozele aveau o poveste.M-am bucurat foarte tare sa-mi revad episoadele vietii mele din anii ce-au trecut.
Am ajuns la o concluzie...cand ma apuca dorul de duca mai bine ma duc decat sa stau...ca mai rau imi fac...spectacolul asta salvat in diferite foldere  s-a jucat in Romania cu cei mai buni actori ai sufletului meu ,oameni faini de care nu te mai saturi,locuri minunate ce-ti intra la inima vrei nu vrei,evenimente pline de dragoste,speranta si credinta!
Nu stiu no daca ai inteles ideea draga cititorule...ideea e ca mi-e dor de mama!
Mi-e dor de casa,de prieteni,de pietrele din Piata Mare si de Romania---asa cum e ea!

p.s. cum am mai spus sunt ardeleanca si asta o sa observi in toate povestile mele...nu mi-e rusine no sa scriu ardeleneste si daca nu pot merge acasa sa vina acasa la mine :)George al nostru!